#noname

"Iubeşte-te pe tine, să-i poți iubi pe ei" ... aşa îmi spun mereu de fiecare dată când ceva nu merge, când un om mă dezamăgeşte sau nu se ridică la aşteptările mele, poate eu la ale lui. De fiecare dată sfârsesc prin a-i iubi pe ei mai mult, dându-le încă o şansă la fiecare greşeală, având răbdare la fiecare pas pe care ei îl fac să se îndepărteze de mine şi sperând că toți oamenii au suflet.
Vezi tu, dezamăgirea e ca o boală ce revine când te aştepți mai puțin, ca o rană ce se încăpățânează să nu se vindece.
M-am obişnuit cu atitudinea oamenilor vis-à-vis de fizic şi psihic, față de idealismul meu şi mentalitatea libertină, fată de încăpățânarea mea şi temperamentul vulcanic, dar ei nu îmi ştiu povestea. Ei nu cunosc decât idei şi vorbe auzite în treacăt, dar pe mine nu. Pentru că nu vor, nu încearcă sau nu le pasă...
Toți avem un scop, toți iubim oameni cu un motiv. Eu iubesc pentru că pot, eu iubesc pentru că le iubesc sufletul şi zâmbetul, eu iubesc pentru că oamenii nu sunt numai chipuri frumoase. Eu iubesc, dar iubesc o dată.
"Tu de ce îmi zâmbeşti? Ce vrei să-mi iei?"